Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Mănăstirea Hadâmbu – „Nașterea Preacinstitei și Născătoarei de Dumnezeu”

Așezată în mijlocul unei naturi liniștite, pe dealurile din comuna Mogoșești, Mănăstirea Hadâmbu este unul dintre cele mai cunoscute și iubite așezăminte monahale din Moldova. Cu o istorie care începe în secolul al XVII-lea și o viață spirituală reînnoită în vremurile moderne, mănăstirea este astăzi un important centru de rugăciune, pelerinaj și renaștere duhovnicească.

Ctitorită în anul 1659 de boierul grec Iani Hadâmbul, cu sprijinul domnitorului Gheorghe Ghica, biserica mănăstirii a fost zidită din piatră și cărămidă, în stilul arhitecturii moldovenești, cu influențe bizantine. Așezământul a fost închinat, de la început, Nașterii Maicii Domnului, hram pe care îl poartă până astăzi. Timp de secole, mănăstirea a fost un punct de liniște spirituală și de refugiu pentru credincioși, dar și un reper în istoria bisericească a Moldovei.

După o perioadă de abandon și ruină în secolul al XIX-lea, mănăstirea a fost redeschisă la începutul anilor 1990, într-un efort colectiv de restaurare și reînviere a vieții monahale. Prin grija Bisericii Ortodoxe Române și a numeroșilor credincioși care au sprijinit lucrările, Hadâmbu a redevenit un spațiu viu, în care se oficiază zilnic slujbe, se rostește rugăciunea neîncetată și se păstrează tradiția liturgică ortodoxă.

Astăzi, ansamblul mănăstiresc include biserica veche (monument istoric), un paraclis nou, chilii, turnuri de acces și un frumos ansamblu arhitectural înconjurat de păduri și livezi. Locul atrage mii de pelerini anual, în special cu ocazia hramului din 8 septembrie, când icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, păstrată în biserică, este scoasă spre închinare.

Mănăstirea Hadâmbu nu este doar un loc de reculegere, ci și de regăsire a sensului vieții. Pelerinii vin aici pentru liniște, pentru rugăciune, pentru sfat duhovnicesc sau pentru a-și întări credința. În același timp, este un simbol al renașterii spirituale a Moldovei rurale, un loc în care tradiția ortodoxă românească continuă să înflorească, în pace și demnitate.

Sursa: https://harlau625.wordpress.com/2015/08/31/manastirea-hadambu-impresii-de-calatorie/

Parohia „Sfinții Ioachim și Ana”

Parohia „Sfinții Ioachim și Ana” din satul Șanta, comuna Mogoșești, este o expresie vie a credinței și a solidarității dintre oameni. Biserica parohială a fost construită prin efortul comun al credincioșilor din Șanta și Mogoșești, o inițiativă colectivă născută din dorința profundă de a avea un lăcaș propriu de rugăciune, în care viața spirituală a comunității să se poată dezvolta firesc și în deplinătate.

Lucrările de construcție, susținute prin donații, muncă voluntară și implicare directă, s-au finalizat cu un moment de referință: sfințirea bisericii în data de 14 octombrie 2016, marcând astfel începutul unei noi etape în viața duhovnicească a satului. La scurt timp, la 1 noiembrie 2016, a fost instalat și primul preot paroh, părintele Luca Vasile, care păstorește de atunci cu responsabilitate și dăruire această comunitate tânără, dar profund ancorată în valorile creștine.

Noua biserică, purtând hramul „Sfinții Ioachim și Ana”, părinții Maicii Domnului, simbolizează familia binecuvântată, credința statornică și speranța în Dumnezeu – virtuți care definesc și comunitatea locală. Deși este un lăcaș nou, construcția sa păstrează liniile clasice ale arhitecturii bisericești ortodoxe și a fost amenajată cu grijă și respect pentru tradiția liturgică.

Astăzi, biserica este un centru spiritual activ, locul în care se oficiază slujbele, se celebrează marile sărbători și se împărtășesc momentele importante ale vieții – botezul, cununia, pomenirile. Este, totodată, un spațiu în care comunitatea se adună nu doar în rugăciune, ci și în solidaritate, acțiuni caritabile și proiecte de sprijin pentru cei aflați în nevoie.

Parohia „Sfinții Ioachim și Ana” – Șanta este dovada vie că, prin credință, unitate și dăruire, o comunitate își poate construi nu doar o biserică, ci și un viitor spiritual solid, ancorat în valorile creștine autentice.

Surs: https://www.facebook.com/prlucavasile/

Biserica „Sfântul Nicolae – Galata”

Biserica cu hramul Sfântul Ierarh „Nicolae” Galata a fost construită între anii 1858–1868. La 1850, construcția bisericii era terminată, de către călugării greci de la Mănăstirea Galata din Iași, doar în ceea ce privește zidăria din cărămidă, fără a fi și înzestrată. Din cauza deselor schimbări de arendași, biserica a rămas așa până în anul 1864. După secularizarea averilor mănăstirești, avea să rămână complet în părăsire până în 1869, când proprietarul moșiei Vocotești (lângă Mogoșești), C. Rusovici, în colaborare cu sătenii, a terminat și înzestrat biserica cu cele necesare.

Biserica a fost sfințită în același an de către Mitropolitul Calinic Miclescu, însoțit de preotul Gheorghe Poșa. Înainte de a fi construită această biserică, a existat o altă biserică din lemn, însă nu se cunoaște cine a fost ctitorul acesteia. Biserica nou construită, pe locul celei de lemn, a fost folosită și îngrijită până în 1890. Din această perioadă și până în 1950 a fost lăsată în paragină. Războaiele, foametea din 1947, condițiile economico-sociale și politice, nepăsarea oamenilor, dar și teama preotului de a nu-i fi împărțită parohia, au transformat-o într-o ruină. Cutremurul din 1940 a dărâmat-o, iar în altar crescuse un soc.

Ea a fost refăcută de către credincioșii din zona Galata și din Oastea Domnului între anii 1956–1960, din piatră, în formă de navă, mai mult pe ascuns, din cauza regimului politic. Nu a fost finalizată bolta. A fost sfințită de părintele Vasile Negoiță și protoiereul Costică Andone. Piatra din altar indică anul 1959, ca act de donație al Sfintei Mese. Mai târziu, s-a adăugat pridvorul și clopotnița.

În 1996 devine parohie. Între 1997–2017 a fost renovată în întregime: s-au refăcut podul și acoperișul bisericii, geamurile, ușile, s-a sculptat și pictat catapeteasma, s-a refăcut instalația electrică, s-a dotat cu încălzire centrală, s-au refăcut gardul și pavajul. S-a construit un agheazmatar în curte, de către familia Săndulache Vasile și Maria, împreună cu familia lor, o troiță la poartă și altele prin sat. Biserica a fost pictată în frescă, s-a înlocuit pardoseala de gresie cu marmură, s-a lambrisat brâul și s-a construit o casă socială cu mansardă. A fost înzestrată cu mobilier, obiecte de cult și veșminte noi. De asemenea, s-au obținut 10 ha de pădure și 10 ha de pășune.

Lângă zidurile acestei biserici se află câteva pietre funerare ce străjuiesc odihna de veci a unor credincioși. Una dintre ele, care poate fi descifrată, amintește – cu litere chirilice – despre „Dascălul Ștefan Mavro(d) în răposat la anul 1869 mart 15 și soția sa Casandra”, iar altă piatră menționează pe Elena, decedată în august 1846.

Sfințirea acestor osteneli a avut loc la 1 octombrie 2017, de către Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, preot paroh fiind Dumitru Cristinel Puiu.

Sursa: https://www.facebook.com/groups/240101632778424/

Biserica „Sfânta Mare Muceniță Varvara”

Biserica „Sfânta Mare Muceniță Varvara”, situată în satul Mogoșești, este mai mult decât un lăcaș de cult – este un simbol al statorniciei credinței și al legăturii profunde dintre comunitate și valorile ortodoxe. Ridicată cu osteneala și jertfa localnicilor, biserica îmbină elemente de arhitectură tradițională cu sobrietatea și frumusețea unei construcții gândite ca spațiu de reculegere și comuniune spirituală.

Edificiul impresionează prin simplitatea sa armonioasă și prin atmosfera de liniște care îl înconjoară. Interiorul, cu pictură în stil bizantin și icoane lucrate cu grijă, creează o ambianță de rugăciune autentică. Catapeteasma, sculptată cu măiestrie, este în sine o operă de artă ce reflectă dăruirea celor care au contribuit la înfrumusețarea locașului.

Hramul bisericii – Sfânta Mare Muceniță Varvara, ocrotitoarea minerilor și simbol al curajului și fidelității în credință – conferă un sens profund vieții spirituale a enoriașilor. Sărbătoarea hramului, celebrată anual cu solemnitate, reunește comunitatea într-un moment de comuniune, tradiție și rugăciune colectivă.

Pe lângă rolul religios, biserica îndeplinește și o funcție socială importantă, fiind loc de întâlnire în momente esențiale din viața comunității: botezuri, cununii, înmormântări, dar și în momente de cumpănă sau bucurie. Este locul în care se păstrează memoria colectivă, unde se înalță rugăciuni pentru cei plecați și se binecuvântează pașii celor care pornesc pe drumul vieții.

Prin activitatea preotului paroh și a credincioșilor implicați, Biserica „Sf. M. Mc. Varvara” este astăzi un reper de spiritualitate și demnitate rurală, un spațiu sacru în care tradiția se păstrează vie, iar credința se transmite din generație în generație.

Sursa: https://mogosesti.mmb.ro/8344-biserica-sf-m-mc-varvara-mogosesti

Gheorghe Maftei

Gheorghe Maftei (n. 7 aprilie 1939, Mogoșești, Iași, România – d. ianuarie 2006) a fost un bober român. S-a apucat mai întâi de atletism. Apoi a trecut la bob și a devenit campion național din 1960 în proba de bob de două persoane. Împreună cu pilotul Ion Panțuru câștigat Cupa Mondială a tineretului din 1963. La Jocurile Olimpice de iarnă din 1964 de la Innsbruck s-a clasat pe locul 15 în proba de bob de patru persoane, alături de Ion Panțuru, Constantin Cotacu și Hariton Pașovschi.

Împreună cu pilotul Ion Panțuru, Petre Hristovici și Nicolae Neagoe a cucerit titlul european, în 1967, la Innsbruck, în proba de bob de patru persoane. La Campionatul European din 1968 de la St. Moritz echipa României a câștigat medalia de argint.

În același an, sportivii români au participat la Jocurile Olimpice de iarnă. La Grenoble au obținut locul patru, doar o zecime de secundă în urmă față de bobul elvețienilor. În plus, Gheorghe Maftei a luat startul cu Romeo Nedelcu la bob-2, dar ei nu au terminat cursa.

Distincții
Medalia „Meritul Sportiv” clasa I (29 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul culturii fizice și sportului”

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Maftei_(bober)

Muzeul satului – Mogoșești

Situat în inima comunei Mogoșești, Muzeul Satului este o veritabilă poartă spre trecutul comunității, un loc în care patrimoniul material și spiritual al zonei este păstrat cu grijă și respect. Aici, vizitatorii pot descoperi frumusețea și autenticitatea vieții tradiționale moldovenești, așa cum a fost trăită de generații întregi de locuitori ai satului.

Muzeul este organizat sub forma unei gospodării țărănești tradiționale, restaurată și amenajată cu obiecte autentice: mobilier din lemn masiv, războaie de țesut, vase de ceramică, unelte agricole și port popular specific zonei. Fiecare cameră, fiecare colț al gospodăriei ilustrează un aspect din viața de odinioară – de la meșteșugurile casnice la obiceiurile de sărbătoare și la modul în care comunitatea se organiza în jurul muncii, credinței și tradiției.

Pe lângă valoarea etnografică, muzeul are și un profund rol educativ și cultural. Este un spațiu în care elevii și vizitatorii pot înțelege rădăcinile satului românesc, învățând din poveștile obiectelor și ale locului. De asemenea, muzeul găzduiește periodic ateliere de meșteșuguri, expoziții temporare și evenimente dedicate păstrării și promovării culturii populare.

Prin conservarea acestor mărturii ale trecutului, Muzeul Satului din Mogoșești devine un punct de legătură între generații, între lumea de ieri și cea de azi. Este un loc în care patrimoniul viu al satului prinde glas, invitând vizitatorii să redescopere simplitatea, demnitatea și frumusețea traiului tradițional.

Sursa: https://zmi.ro/membru/comuna-mogosesti/

Rezervația „Stejarii seculari” – Hadâmbu

Aflată în apropierea satului Hadâmbu, pe teritoriul comunei Mogoșești, județul Iași, rezervația naturală „Stejarii Seculari” reprezintă un adevărat sanctuar al biodiversității forestiere și un monument natural de o deosebită valoare ecologică și peisagistică. Rezervația are ca element central o serie de stejari bătrâni, unii cu vârste ce depășesc 400 de ani, martori tăcuți ai istoriei și ai transformărilor mediului înconjurător.

Acești arbori monumentali impresionează prin dimensiunile lor – trunchiuri groase, cu diametre ce pot depăși 1,5 metri, și coroane largi, care oferă umbră densă și adăpost pentru numeroase specii de păsări și mamifere. Stejarii din Hadâmbu nu sunt doar relicve ale pădurilor seculare ale Moldovei, ci și simboluri ale rezistenței naturii în fața timpului.

Zona are un rol important în menținerea echilibrului ecologic local, fiind un habitat esențial pentru o varietate de specii de plante, insecte și animale, unele dintre ele rare sau protejate prin lege. Din acest motiv, rezervația este inclusă în rețeaua ariilor naturale protejate și beneficiază de reglementări stricte privind conservarea și protejarea biodiversității.

În același timp, apropierea de Mănăstirea Hadâmbu, un loc cu profundă încărcătură spirituală, oferă rezervației un plus de valoare culturală și turistică. Vizitatorii care ajung în zonă sunt invitați nu doar să admire măreția naturii, ci și să reflecteze asupra legăturii dintre om, timp și mediul înconjurător.

Rezervația „Stejarii Seculari” – Hadâmbu este un loc unde natura își spune povestea în șoaptă, prin foșnetul frunzelor vechi de secole. Este un spațiu ideal pentru drumeții, educație ecologică, fotografie de natură și, mai ales, pentru a redescoperi respectul față de pădurea vie și tăcută care ne precede și ne depășește.

Sursa: https://zmi.ro/membru/comuna-mogosesti/

Situl arheologic „Dealul Bățului”

La marginea de nord a satului Mogoșești, pe o colină cunoscută local drept „Dealul Bățului”, se află un important sit arheologic care păstrează urmele unor așezări umane ce datează din epoci îndepărtate. Poziționat strategic, pe o înălțime care oferă vizibilitate asupra împrejurimilor, locul a atras comunități umane încă din perioada preistorică, fiind favorabil atât din punct de vedere defensiv, cât și al accesului la resurse.

Cercetările arheologice, realizate de-a lungul timpului de specialiști în istorie și arheologie, au scos la iveală fragmente ceramice, unelte din piatră și os, precum și posibile urme de locuire semipermanentă. Descoperirile indică existența unei așezări ce ar putea fi atribuită epocii bronzului sau chiar perioadelor anterioare, însă o cercetare sistematică este necesară pentru o datare și încadrare culturală exactă.

Importanța sitului constă nu doar în vechimea și continuitatea locuirii, ci și în potențialul său de a contribui la reconstituirea vieții cotidiene a comunităților din zona colinară a Moldovei. Dealul Bățului oferă indicii valoroase despre modul în care oamenii preistorici își organizau așezările, gestionau resursele naturale și își adaptau traiul în funcție de relieful local.

Situl este astăzi protejat ca parte a patrimoniului arheologic național, iar autoritățile locale și comunitatea din Mogoșești își exprimă dorința de a promova și conserva această moștenire istorică. Pe viitor, „Dealul Bățului” ar putea deveni un punct de interes pentru turismul cultural și educațional, contribuind la valorificarea identității istorice a regiunii.

Sursa: https://zmi.ro/membru/comuna-mogosesti/

Ultima actualizare: 15:41 | 16.04.2026

Meniu
Formular Sesizare

    Alege pe hartă:

    Dați clic pe locația dorită pe hartă pentru a o selecta.
    După ce ați ales locația, un marcaj albastru va apărea pentru a indica poziția selectată.

    ResponsiveVoice used under Non-Commercial License

    Funcția de selectare și ascultare a textului de pe site permite utilizatorilor să evidențieze orice fragment de text și să-l asculte în format audio. Tot ce trebuie să faceți este să selectați textul pe care doriți să îl auziți și să apăsați pe butonul "Ascultă textul" care va apărea automat pe ecran atunci când un text este selectat.

    Sari la conținut
    Website primăria Mogoșești județul Iași
    Politica de confidențialitate

    Site-ul nostru utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a respecta cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate